Preotul și armata de pupători de moaște
Bună! Eu sunt Andreea. Mă mai știți? Scriam pe aici acum aproape un secol. Mi-am dat seama că mi-am făcut un obicei (prost, ce-i drept) să scriu pe blog doar în caz de dezastre naturale, evenimente naționale/internaționale mai mult sau mai puțin plăcute, și, desigur, în caz că mă lovesc de prostia omenească într-un mod agresiv și repetitiv.
Așa se face că azi scriu inspirată de partea cu prostia omenească. Dragi cititori, nu am cu ce scuză să vin în fața voastră. Știu că nu am mai scris de o groază de timp, dar pur și simplu nu am simțit nevoia să-mi arunc părerile pe blog. Nu aruncați cu pietre, rogu-vă, nu mă ardeți pe rug, nu mă judecați. Vi se pare că abuzez de termenii ăștia biblici? Stați să vedeți ce urmează.
Țin să precizez că sunt un pic dezinformată, ignorantă (numiți-mă cum vreți), în ceea ce privește subiectul de la care am început să scriu povestea asta. Nu am studiat în amănunt problema pentru că am o singură viață și nu vreau să mi-o pierd citind atâtea prostii câte are internetul ăsta de oferit. Televizorul meu știe doar două programe: HBO și TLC. În rest, nu aud nici o știre, nu sunt la curent nici cu mondenitățile și nici cu starea meteo. Doamne ferește de vreo Apocalipsă că eu aflu ultima. Asta doar dacă nu postează cineva un avertisment pe Instagram sau pe Facebook. Recunosc că mă plimb des pe internet. Citesc lucruri mai mult sau mai puțin interesante, mă uit la chestii pe Youtube, dau inimoare pe Insta și fac screenshot-uri pe Snapchat. Treaba e că probabil inspirația divină sau ceva de genul ăsta, m-a făcut să dau click tocmai pe știrea despre preotul Pomohaci. Dacă nu știți despre ce e vorba, vă fac eu un rezumat.
Domn părinte, preaiubitul mămăițelor din sat, a avut intenția de a preacurvi și de a sodomiza un minor de sex masculin. Prima dată când am citit despre treaba asta am pufnit un pic în râs și m-am gândit că mare e grădina ta internetule, și multe articole de rahat se găsesc în ea.
Dar treaba s-a îngroșat. E isterie națională. România e dezbinată! Nu ne mai interesează nici Guvernul, nici Dragnea, nici faptul că suntem furați #noapteacahotii. Tot ce contează este faptul că lumea e împărțită în două tabere: Pomohaci Sfânt vs Cine pana mea e Pomohaci și ce pușca mea a făcut de a stârnit atâta tărăboi.
Tabăra Pomohaci Sfântul
Aici se încadrează cei care se ghidează după ideea crede și nu cerceta. Preotul e trimisul lui Dumnezeu, toate declarațiile și dovezile apărute pe la TV sunt niște minciuni, niște înșelăciuni, niște uneltiri ale duhurilor rele. Tot ăștia cred că gayii sunt ceva necurat, doar pentru că se abat de la „învățătura sfântă”. Tot ei cred că familie=mama(femeie)+tata(bărbat)+copii, chiar dacă mama ia bătaie de la tata care bea și sparge banii la păcănele și copiii pleacă în țările calde să trăiască mai bine, dar se întorc acasă cu Merțanele altora pentru că sunt „descurcăreți”. Astea-s detalii. Tot ei cred că există viață în Cer și că vor fi judecați prima dată după ce mor, și încă o dată (pentru că au multe păcate și nu pot fi iertate din prima) la Judecata de Apoi. A, da! Era să uit de moaște. Tot ei pupă și moaștele.
Cine pana mea e Pomohaci și ce pușca mea a făcut de a stârnit atâta tărăboi
Aici intră oamenii care își pun întrebări, exact cum zicea și Andrei aici. Ăștia sunt oamenii cărora nu le pasă cine e nenea ăsta și dacă e el gay sau nu pentru că au lucruri mai importante de făcut în viață. Ăștia sunt oamenii cărora li se pare un pic deplasat faptul că un preot care face un lucru „neortodox” și care este tras la răspundere pentru asta, este susținut cu atâta înflăcărare de fanaticii ăștia religioși. Din tabăra asta fac parte și eu, și toți ceilalți cărora ni se pare ciudățică și stupidă următoarea chestiune. Nenea Pomohaci e preot. Prin meseria asta el propovăduiește cuvântul lui Dumnezeu unor enoriași. Corect? Bun. Dumnezeu parcă zicea, la un moment dat, că a distrus Sodoma și Gomora pentru că acolo se preacurvea și deja se exagera cu treaba asta așa că a hotărât să închidă bordelul. Preotul ar trebui să îi învețe pe oameni lucrurile astea, nu? Nu faceți ca ăia că o să ardeți în iad! Cam asta le zicea Pomohaci în biserică, enoriașilor, după care vrăjea minori. Păi treabă-i asta? Culmea e că lumea tot pe el îl crede. Ar fi bun și pe vânzări preotul ăsta, că tare convingător e. Are omul o armată întreagă în spate. Se roagă ăștia pentru el, fac mătănii, aprind lumânări, pupă moaște. De aia nu pățește el nimic.
Ce hal de oameni suntem! Ce nație! Ne dăm credincioși, construim catedrale să ne mântuiască neamul și noi ne punem în fața celui mai pur sentiment: iubirea. Păi treabă-i asta? Omul a vorbit frumos, a cucerit, a făcut complimente așa cum rar am auzit bărbați vorbind. Și noi îi punem bețe în roate? Partenerul de conversație al părintelui nu părea afectat sau jignit de ce-i spunea fața bisericească. Ba chiar părea că îi place discuția.
Domn părinte, noi știm că nu poți dicta inimii. Iubește pe cine vrea ea. Noi înțelegem, dar mai așteaptă și dumneata să facă pruncul 18 ani și dupaia vă puteți iubi în voie. Asta dacă vă lasă Coaliția pentru Familie. Rezolvați voi cumva.
Treaba e că enoriașii tăi nu cred treaba asta așa că explică-le că treaba cu iubirea nu stă chiar așa. Le aduci dovezi și tot nu te cred. Până la urmă, tu i-ai învățat treaba cu „fă ce zice popa, nu ce face el”, așa că n-au luat exemplul potrivit.
Pe mine, personal, nu mă interesează dacă ești gay sau nu, nu mă interesează nici dacă te dau preasfinții afară din biserică sau nu. Pe mine mă sâcâie un pic că s-a făcut atâta tam-tam pe tema asta când de fapt se putea trece foarte ușor peste. Tu știi ce simplu ar fi putut fi? Un bărbat a încercat să întrețină relații sexuale cu un minor, nu l-a covins, sănătate! Cercetare penală și gata. Dar problema e faptul că dumneata ești preot și au leșinat babele în biserică atunci când au auzit ce faptă necurată ai făcut. Păi tu-ți dai seama câtă treabă o să ai (dacă rămâi preot) să îngropi toate babele care au murit de șoc și groază când au auzit ce-ai făcut? Păi tu nu te gândești un pic așa...
Vai și amar! Vai și amar!
Asta cred eu. Spre deosebire de alții, care se ascund după deget și refuză realitatea în toată splendoarea ei, eu o să continui să îmi pun întrebări, să accept diferențele care fac lumea asta atât de frumoasă, să iubesc, să citesc, să cunosc cât mai multe ca să am cuvintele la mine de fiecare dată, dar mai ales să fiu fericită. Așa păcătoasă cum sunt. Sau cum cred unii că sunt.
Nu are rost să mă scuz și să spun că nu vreau să jignesc pe cineva, pentru că oricum se vor găsi „sfinți” care să se simtă ofensați și atacați de părerea mea, care oricum nu li se adresează chiar atât de personal. Așa că nu mă scuz. Fiți sănătoși! Credeți ce vreți că și eu fac la fel. Aștept să ne duelăm în comentarii :).
Amin!
Așa se face că azi scriu inspirată de partea cu prostia omenească. Dragi cititori, nu am cu ce scuză să vin în fața voastră. Știu că nu am mai scris de o groază de timp, dar pur și simplu nu am simțit nevoia să-mi arunc părerile pe blog. Nu aruncați cu pietre, rogu-vă, nu mă ardeți pe rug, nu mă judecați. Vi se pare că abuzez de termenii ăștia biblici? Stați să vedeți ce urmează.
Țin să precizez că sunt un pic dezinformată, ignorantă (numiți-mă cum vreți), în ceea ce privește subiectul de la care am început să scriu povestea asta. Nu am studiat în amănunt problema pentru că am o singură viață și nu vreau să mi-o pierd citind atâtea prostii câte are internetul ăsta de oferit. Televizorul meu știe doar două programe: HBO și TLC. În rest, nu aud nici o știre, nu sunt la curent nici cu mondenitățile și nici cu starea meteo. Doamne ferește de vreo Apocalipsă că eu aflu ultima. Asta doar dacă nu postează cineva un avertisment pe Instagram sau pe Facebook. Recunosc că mă plimb des pe internet. Citesc lucruri mai mult sau mai puțin interesante, mă uit la chestii pe Youtube, dau inimoare pe Insta și fac screenshot-uri pe Snapchat. Treaba e că probabil inspirația divină sau ceva de genul ăsta, m-a făcut să dau click tocmai pe știrea despre preotul Pomohaci. Dacă nu știți despre ce e vorba, vă fac eu un rezumat.
Dar treaba s-a îngroșat. E isterie națională. România e dezbinată! Nu ne mai interesează nici Guvernul, nici Dragnea, nici faptul că suntem furați #noapteacahotii. Tot ce contează este faptul că lumea e împărțită în două tabere: Pomohaci Sfânt vs Cine pana mea e Pomohaci și ce pușca mea a făcut de a stârnit atâta tărăboi.
Tabăra Pomohaci Sfântul
Aici se încadrează cei care se ghidează după ideea crede și nu cerceta. Preotul e trimisul lui Dumnezeu, toate declarațiile și dovezile apărute pe la TV sunt niște minciuni, niște înșelăciuni, niște uneltiri ale duhurilor rele. Tot ăștia cred că gayii sunt ceva necurat, doar pentru că se abat de la „învățătura sfântă”. Tot ei cred că familie=mama(femeie)+tata(bărbat)+copii, chiar dacă mama ia bătaie de la tata care bea și sparge banii la păcănele și copiii pleacă în țările calde să trăiască mai bine, dar se întorc acasă cu Merțanele altora pentru că sunt „descurcăreți”. Astea-s detalii. Tot ei cred că există viață în Cer și că vor fi judecați prima dată după ce mor, și încă o dată (pentru că au multe păcate și nu pot fi iertate din prima) la Judecata de Apoi. A, da! Era să uit de moaște. Tot ei pupă și moaștele.
Cine pana mea e Pomohaci și ce pușca mea a făcut de a stârnit atâta tărăboi
Aici intră oamenii care își pun întrebări, exact cum zicea și Andrei aici. Ăștia sunt oamenii cărora nu le pasă cine e nenea ăsta și dacă e el gay sau nu pentru că au lucruri mai importante de făcut în viață. Ăștia sunt oamenii cărora li se pare un pic deplasat faptul că un preot care face un lucru „neortodox” și care este tras la răspundere pentru asta, este susținut cu atâta înflăcărare de fanaticii ăștia religioși. Din tabăra asta fac parte și eu, și toți ceilalți cărora ni se pare ciudățică și stupidă următoarea chestiune. Nenea Pomohaci e preot. Prin meseria asta el propovăduiește cuvântul lui Dumnezeu unor enoriași. Corect? Bun. Dumnezeu parcă zicea, la un moment dat, că a distrus Sodoma și Gomora pentru că acolo se preacurvea și deja se exagera cu treaba asta așa că a hotărât să închidă bordelul. Preotul ar trebui să îi învețe pe oameni lucrurile astea, nu? Nu faceți ca ăia că o să ardeți în iad! Cam asta le zicea Pomohaci în biserică, enoriașilor, după care vrăjea minori. Păi treabă-i asta? Culmea e că lumea tot pe el îl crede. Ar fi bun și pe vânzări preotul ăsta, că tare convingător e. Are omul o armată întreagă în spate. Se roagă ăștia pentru el, fac mătănii, aprind lumânări, pupă moaște. De aia nu pățește el nimic.
Ce hal de oameni suntem! Ce nație! Ne dăm credincioși, construim catedrale să ne mântuiască neamul și noi ne punem în fața celui mai pur sentiment: iubirea. Păi treabă-i asta? Omul a vorbit frumos, a cucerit, a făcut complimente așa cum rar am auzit bărbați vorbind. Și noi îi punem bețe în roate? Partenerul de conversație al părintelui nu părea afectat sau jignit de ce-i spunea fața bisericească. Ba chiar părea că îi place discuția.
Domn părinte, noi știm că nu poți dicta inimii. Iubește pe cine vrea ea. Noi înțelegem, dar mai așteaptă și dumneata să facă pruncul 18 ani și dupaia vă puteți iubi în voie. Asta dacă vă lasă Coaliția pentru Familie. Rezolvați voi cumva.
Treaba e că enoriașii tăi nu cred treaba asta așa că explică-le că treaba cu iubirea nu stă chiar așa. Le aduci dovezi și tot nu te cred. Până la urmă, tu i-ai învățat treaba cu „fă ce zice popa, nu ce face el”, așa că n-au luat exemplul potrivit.
Pe mine, personal, nu mă interesează dacă ești gay sau nu, nu mă interesează nici dacă te dau preasfinții afară din biserică sau nu. Pe mine mă sâcâie un pic că s-a făcut atâta tam-tam pe tema asta când de fapt se putea trece foarte ușor peste. Tu știi ce simplu ar fi putut fi? Un bărbat a încercat să întrețină relații sexuale cu un minor, nu l-a covins, sănătate! Cercetare penală și gata. Dar problema e faptul că dumneata ești preot și au leșinat babele în biserică atunci când au auzit ce faptă necurată ai făcut. Păi tu-ți dai seama câtă treabă o să ai (dacă rămâi preot) să îngropi toate babele care au murit de șoc și groază când au auzit ce-ai făcut? Păi tu nu te gândești un pic așa...
Vai și amar! Vai și amar!
Asta cred eu. Spre deosebire de alții, care se ascund după deget și refuză realitatea în toată splendoarea ei, eu o să continui să îmi pun întrebări, să accept diferențele care fac lumea asta atât de frumoasă, să iubesc, să citesc, să cunosc cât mai multe ca să am cuvintele la mine de fiecare dată, dar mai ales să fiu fericită. Așa păcătoasă cum sunt. Sau cum cred unii că sunt.
Nu are rost să mă scuz și să spun că nu vreau să jignesc pe cineva, pentru că oricum se vor găsi „sfinți” care să se simtă ofensați și atacați de părerea mea, care oricum nu li se adresează chiar atât de personal. Așa că nu mă scuz. Fiți sănătoși! Credeți ce vreți că și eu fac la fel. Aștept să ne duelăm în comentarii :).
Amin!
Comentarii
Trimiteți un comentariu