Despre India în „Cartea de nisip”

Ieri am primit pe Facebook o invitație la un eveniment cu numele de INDIA cu Iulia Nălățan. „India” mi-a atras atenția din prima și m-am gândit direct că vreau să merg. Încurajată și de faptul ca acesta a avut loc în librăria „Cartea de nisip” (loc cunoscut mie, aici în Timișoara - încă încerc să mă orientez în spațiu), și de faptul că era la o oră care se potrivea perfect programului meu, mi-am zis: mă duc!

Zis și făcut.
Am ajuns la librărie, am coborât jos în cafenea și am rămas plăcut surprinsă din prima clipă. A fost prima dată când am coborât în cafeneaua „Cărții de nisip”, dar pot să spun că mi-a plăcut enorm decorul, atmosfera, totul.
Toate bune și frumoase, a început și întâlnirea noastră... Iulia ne-a vorbit despre experiențele ei din magica Indie și eu pot să spun că o ascultam cu curiozitatea unui copil care așteaptă să vadă dacă prințul se căsătorește cu Ileana-Cosânzeana.O priveam și nu-mi venea să cred că ceea ce povestește ea e adevărat. De ce? Pentru că spunea că a trăit lucruri pe care eu le-am văzut în filmele de la Bollywood sau le-am citit în cărți.
Toată seara m-au fascinat brățările ei (care cu siguranță erau din India). Clinchetul acela...
Și ca seara să fie cu adevărat perfectă, la întâlnire a fost prezent chiar un... indian! Rajesh (sper că așa se scrie...). Și el a mai intervenit în discuție, povestindu-ne exact cum e viața în India. Povestea cum mănâncă fără tacâmuri, cum în apa Gangelui se spală rufe, se adapă vite, se scaldă oameni... Vorbea într-o engleză superbă... o engleză cu accent indian. Vorbea exact așa cum auzisem eu în filme. Practic, el era întruchiparea actorilor pe care Bollywood-ul îi prezină în filmele sale...
Am deja atâtea puncte de suspensie în articolul acesta... Dar nu mă pot abține. V-aș povesti totul, cuvânt cu cuvânt... atât de mult mi-a plăcut.
Când am plecat de acolo eram atât de încântată încât îmi venea să sun pe toată lumea să le povestesc cum a fost și ce-am aflat eu...

India, pentu mine, oricum era ceva fascinant cu mult înainte de această întâlnire, dar acum, e totul și mai accentuat. Vreau să ajung în India!!! Vreau asta din tot sufletul. O viață am, deci trebuie să fac tot posibilul să se întâmple asta...

În concluzie, recomand tuturor întâlnirile de la „Cartea cu nisip”. Au fost și vor mai fi, cu diferite teme, desigur. Vi le recomand cu căldură deoarece aveți ce învăța. Sau chiar dacă nu învățați, aveți șansa de a primi răspunsuri la unele întrebări, nedumeriri. Eu, de exemplu, m-am convins că în India părinții chiar pot alege viitoarea soție a fiului lor. Suuuper taaare!
Încă am bateriile încărcate cu o doză maaare de optimism, voie bună și... entuziasm, sau nu știu exact ce sentiment e...dar știu sigur a meritat să mă întâlnesc cu oamenii aceștia speciali în această seară specială.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Sunt fată de miner și-s a naibii de mândră de asta!

Aparențele înșală. Lecții de viață de la un „repăraș de cartier”

Cam așa a fost la November Notes in Social Media