Postări

Se afișează postări din 2011

Momente gri.

Imagine
Sunt momente in viata cand simt nevoia sa tip, sa urlu, sa zbier, sa poata auzi toata lumea ce ma macina pe interior. Sunt momente cand simt ca totul in interiorul meu se prabuseste brusc, si nu ma pot impotrivi. Nu pot decat sa stau, sa fiu martora distrugerii mele interioare. In momentele acelea ma uit in stanga si-n dreapta in speranta ca cineva va fi acolo pentru mine; in speranta ca va fi acolo sa ma ajute, dar nu e nimeni. Nu pot sa spun nimanui ce e in sufletul meu cu adevarat. Practic pot sa spun tuturor asta, dar ce sens are? Nu are nicio logica sa spun lucruri care poate pentru altii sunt nimicuri. Nu are rost sa ma destainui cand stiu ca tot ce voi auzi va suna cam asa : "totul va fi bine" , "lasa ca vei trece peste"  sau "nu mai pune totul la suflet" . Nu are rost, de fapt, nu vreau sa aud asta! Nu vreau sa aud lucruri pe care deja le stiu destul de bine. Nu am nevoie de aceste incurajari, care nici macar nu vin din suflet, ci din bun-simt.

Prezenta ta

Imagine
Prezenta ta ma misutie teribil. De fiecare data cand te intalnesc se straneste in mine un foc aprig, dar in acelasi timp porneste si o adevarata tornada care incearca sa-l stinga...dar nu reuseste decat sa-l inteteasca. Ma agita, imi da fiori.... Prezenta ta ma incalzeste si ma face sa tremur in acelasi timp... Ma distruge pe interior... prezenta ta ma face sa fierb. As vrea sa te ucid...pentru a-ti putea da din nou o alta viata... o viata pe care s-o traiesti asa cum vreau eu. O viata in care sa nu ma mai chinui de fiecare data cand te vad. Privirea ta... privirea ta matura si perversa. Asta e cuvantu "perversa" : pentru ca de fiecare data cand o intalnesc, in coltul gurii ti se zareste un zambet triumfator: "Ai fost a mea... esti a mea oricand vreau eu!" . Asta imi spune privirea ta! Asta imi spune si ma chinuie. Nu-mi mai zambi, pentru ca ma arde zambetul tau. Nu ma mai privi, pentru ca privirea ta ma sageteaza in adancul inimii si e dureros, e cumplit. Nu-mi ma

Poze - Seara cu chitari

Imagine
   

Seara cu chitari.

Imagine
Pe la inceputul saptamanii am fost invitata de catre colegul meu  Cata , in Lupeni, la Clubul Valahia, pentru a-l vedea cantand la chitara alaturi de cativa prieteni de-ai sai. Desigur ca am acceptat cu placere, si joi seara, impreuna cu cativa prieteni am pornit spre Lupeni sa vedem "Seara de muzica si recitaluri de senzatie alaturi Torres si invitatii sai". Sincer, nu ma asteptam sa fie atat de frumos. A fost asa, ca o intalnire intre prieteni. Atmosfera foarte destinsa, oamenii extraordinari, totul a fost perfect. Sa nu mai vorbesc despre cei care ne-au incantat auzul cu o multime de piese acompaniate de acorduri de chitara. Am ramas placut impresionata deoarece, aici in zona, nu vad in fiecare zi asa ceva. A fost ceva diferit si frumos, foarte frumos chiar. Oamenii precum  Torres, Cata, Dragos si ceilalti prezenti acolo ( imi cer scuze ca nu-mi mai amintesc numele tuturor ) au reusit sa faca un spectacol pe cinste, daca pot sa spun asa. A fost ceva, pe cat de simplu

Bun venit, toamna!

Imagine
Hm... daca ieri a fost ultima zi de vara, azi era logic si normal sa fie prima zi de toamna. [haha] Daca toata toamna va fi asa cum a inceput inseamna ca ma voi distra. A fost o zi minunata in care am ras si m-am distrat alaturi de cele mai dragi persoane. Ne-am plimbat, am ras, am fost la limo-bere ( pentru ca initial am mers la bere, dar unii dintre noi ne-am razgandit si am comandat limonada), si cel mai important lucru: am condus! Trecuse ceva timp decand n-am mai avut ocazia sa conduc, dar azi, avand in vedere ca Habi a baut, m-a lasat pe mine sa conduc pana la el acasa. Logic ca eram panicata, dar incet, incet am reusit. Din punctul meu de vedere nu am fost un dezastru atat de mare... luand in considerare faptul ca atat eu, cat si celelalte 3 persoane din masina sunt tefere si nevatamate. Daaaar, abia cand am ajuns acasa mi-am dat seama de un lucru: AM CONDUS NOAPTEA! A fost asa un beculet care mi s-a aprins abia dupa ce faptul a fost consumat ( si poate ca e mai bine asa, p

Ramas bun, vara draga.

Imagine
Ultima zi de vara... O vara care parca a inceput ieri, se termina astazi. O alta vara... Au trecut asa, la fel ca si asta, vreo 18 veri din viata mea, dar parca niciuna n-a fost niciuna la fel. Vara asta a fost diferita. A avut acel ceva special care cu siguranta o va pastra undeva in sufletul meu, muuult timp de-acum inainte.  O vara care mi-a adus atat de lucruri bune, atatea amintiri frumosae. Caldura soarelui nu mi-a incalzit doar corpul, ci si sufletul. Razele sale m-au patruns pana in adancul inimii. Sau mai exact as putea spune ca razele soarelui au sagetat direct in inima mea numele anumitor persoane. Suna prea metaforic, probabil dar stiu sigur ca asa e. Vara asta, care deja a trecut, mi-a scos in cale niste oameni minunati, alaturi de care am petrecut o multime de momente frumoase. Simt ca vara asta m-a schimbat, sau poate ca.... Nu stiu exact ce s-a intamplat dar stiu sigur ca a fost diferit. Am vazut lucrurile altfel. Sunt sigura ca daca as vrea sa scriu o c

CONCURS - I

Imagine
Cum participi?  Simplu. Scrii un text, cat de lung/scurt vrei tu si apoi mi-l trimiti pana pe data de 26 august , printr-un mesaj privat pe facebook sau prin mail la adresa: nma.deea@yahoo.com . Textul va intra in concurs doar daca va incepe asa: "Nimic nu e mai frumos pe lume decat..."    Toate textele vor fi publicate pe pagina de facebook Tropote de ganduri sub forma unor poze note, iar cele care vor strange cele mai multe like-uri vor fi desemnate castigatoare. Concursul va incepe pe data de 27 august. Like-urile le veti putea strange pana pe data de 10 septembrie cand voi spune STOP VOT. Autorii textelor clasate pe primele 3 locuri vor primi cate o carte, ca si premiu , iar textele vor fi publicate si pe blog. Cele 3 carti vor fi acordate astfel: cel clasat pe locul 1 isi alege cartea pe care o vrea, apoi cel de pe locul 2 la fel... Astfel sper sa evitam orice neintelegere. Mult succes.

Panza de paianjen

Imagine
Panza asta de paianjen m-a prins... nu am putut scapa pentru ca nici macar nu am incercat. M-am lasat asa in voia sortii... Paianjenul nu iarta, musca din mine. Ma devoreaza incet... M-a prins in panza lui si nu vrea sa-mi dea drumul. Ma sfasie. Smulge bucata cu bucata viata din mine. Ma otraveste incet, ma ameteste, ma rupe in bucati. Apoi, bucata cu bucata, ma aduna si formeaza din nou intregul care-am fost. De ce?  Pentru a ma putea destrama din nou... Si profita asa, de fiecare data, dar nu spun nimic. Nu ma opun. Ma las in voia dorintelor sale. Nu ma opun deloc, deloc... Stiu ca nu va fi vesnic tot acest chin, toata aceasta lupta cu el. Stiu ca se va termina, dar nu sunt sigura ca vreau asta. Nu vreau sa se termine! Cred ca pe de-o parte, nebunia asta imi place si intr-un fel sau altul captivitatea asta in panza paianjenului nu este decat o alta piesa care poate completa puzzle-ul fericirii mele.

Atentie, alte pericole!

Imagine
 Eeeeh, in sfarsit am si eu ceva de zis. Sa va spun? Va spun, ca-mi sunteti dragi. Gurile rele vor spune poate ca ma laud, dar...asta e. Deci, am facut si eu scoala de soferi ca orice cetatean, si dupa ce am luat si examenul teoretic, l-am dat si pe cel practic. Ziua de 24 iunie a fost una din zilele vietii mele in care am plans de ciuda si de fericire in acelasi timp. De fericire pentru ca nenea examinatoru' a scris "ADMIS" pe dosarul meu, si de ciuda pentru ca stiam ca puteam face mai mult la examen. Eh, desigur a trecut si asta, si a venit perioada de asteptare. Eu am dat vineri orasul, si mi s-a spus ca pana miercuri, maxim joi, trebuia sa am permisul in portofel... dar nu a fost asa. L-am primit abia luni. Dimineata am gasit in cutiuta postala un aviz pe care scria "permis de conducere" ( in sfarsiiit! ). M-am dus la posta, pana in capatu' orasului si desigur mi-a spus duduia functionara ca permisul e la postarita ... M-am intors acasa, am astept

Deja-vu...

Imagine
Astazi, datorita unei colege am avut un fel de deja-vu.... care a reusit sa-mi lumineze ziua. Stand si discutand cu ea, asa ca fetele, a inceput sa-mi povesteasca cat e ea de fericita alaturi de baiatul pe care a inceput sa-l iubeasca. Si-mi povestea, si-mi povestea o multime de lucruri  ( pe care nu o sa le scriu, pentru ca tin strict de vietisoara ei ), si mi-am dat seama ca ma regasesc in ceea ce-mi spunea ea. Imi spunea cat e de fericita, cat ii e de dor de el e fiecare data cand nu sunt impreuna, cate "herghelii de fluturi" are in stomac... si zambeam singura in fata calculatorului in timp ce ea imi scria toate astea. Am avut un sentiment de profunda bucurie pentru ea, nu de alta, dar stiu exact cum se simte in momentele astea, si imi placea ca prin cuvintele ei revedeam o parte din inceputul relatiei mele cu al meu iubit. A fost asa de placut...<3. Tind sa regasesc povestea noastra de dragoste, in povestea oricariu cuplu fericit...pentru ca asa suntem si noi. Sun

My name is Khan

Imagine
Firmituri de Univers, asta suntem noi, oamenii. Suntem toti la fel, o apa si-un pamant cum ar spune unii. Suntem conceputi dupa acelasi tipar, din aceleasi materiale. Dar oare ce ne deosebeste atat de mult, unii de ceilalti? Exista diferente? Ei bine, da, exista: suntem crestini, musulmani, suntem bruneti sau blonzi, suntem asiatici sau europeni, suntem bogati sau saraci, suntem... suntem oameni pana la urma! Nimic altceva. Oricat de multe diferente ar parea ca sunt intre noi, de fapt nu au nicio relevanta. Suntem oameni! Un singur lucru ne diferentiaza radical, si anume faptul ca putem fi buni, sau rai. Acesta este crieteriul care ne poate cataloga drept persoane cu adevarat diferite. Sunt oameni buni, care fac fapte bune, si oameni rai, care fac fapte rele. Atat si nimic mai mult. Nu putem spune ca sunt oameni atat nou-nascutii, cat si criminalii in serie. Exista aceasta diferenta majora: bunatatea sau rautatea care ii caracterizeaza. Acum cateva zile, am vazut un film extraordinar

Sedinta foto.

Imagine
Am uitat sa va spun ca am castigat un concurs pe facebook, pe profilul  Iren Fazekas Photography . Premiul a fost o sedinta foto. Am fost megaincantata ca am castigat si eu pentru prima data ceva! Vremea nu prea a tinut cu noi si abia dupa vreo 2 saptamani de la incheierea concursului, am reusit sa facem sedinta foto. Prin intermediul acestei postari vreau sa ii multumesc   Irenei (cred ca asa se spune) pentru sedinta superba, si vreau sa stii, draga mea Iren ca nu te urasc deloc pentru cat m-ai chinuit, ba dimpotriva. :* In continuare va arat si voua cateva poze ca sa vedeti ce poate rezulta din combinatia: 2 fete, o camera foto, un reflector ( cred ca asa se cheama :))) si un deal aproape de oras :))).

Parerea mea despre TB

In seara asta am primit un mail care m-a bucurat. E vorba despre un concurs pe  http://www.toateblogurile.ro . Nu e greu, si m-am gandit ca merita sa incerc, nu? Mi se pare ca site-ul asta este genial. Pe langa faptul ca te ajuta sa iti promovezi propriul blog, iti ofera ocazia sa cunosti persoane noi, si astfel sa legi noi "relatii". Imi place foarte mult. Personal, gasesc tot ce imi trebuie aici, si nu stiu ce as mai putea adauga (daca as avea posibilitatea). Am cautat mult timp o platforma de care sa leg si blog-uletul meu, care sarmanul e abia la inceput, si intr-un final am reusit. Am gasit aici tot ce am vrut. Oameni noi, promovare, concursuri, comunicare ... Ce as putea cere mai mult? Tineti-o tot asa, si sa speram ca totul va merge la fel de bine ca si pana acum, daca nu muuuult mai bine. Orice blog merita un loc pe site-ul asta... :)

Placere maxima.

Imagine
Deci cred ca am inebunit ( de tot ). Mi-am dat seama ca imi place si mie, la nebunie, un lucru pe lumea asta. ADOR SA MA PLIMB/SA FIU PLIMBATA NOAPTEA CU MASINA! Evident ca nu are rost sa ma intrebati de ce... Pur si simplu lucru asta este extraordinar pentru mine. Ma linisteste, dar in acelasi timp ma si binedispune. Trebuie sa recunosc ca placerea asta depinde si de sofer, dar pana acum nu am avut incidente neplacute. [haha]. Cu siguranta vi se pare cam sarita de pe fix chestia asta, dar cred ca fac o pasiune, sau o slabiciune pentru asta. Nu vreau sa ma gandesc cu va fi cand voi lua permisu (imediat) si voi conduce eu noaptea... Iiii, abia astept! Oricum, asta e concluzia pentru ziua de azi. Nu conteaza ca am adormit ca vita si nu am ajuns la conducere (imi cer scuze, din nou), dar tot o sa-mi iau permisu' si o sa conduc tooaaate noptile din viata mea :))))... Pfff.. RAI: noaptea sa conduc, si ziua sa fiu rupta.. Ce poate fi mai frumos? :)) P.S: Faceti economie la curent

Resuscitare

Imagine
Dupa o lunga perioada in care pot spune ca blogul meu a fost in moarte clinica, m-am hotarat sa-i fac o resuscitare. Un masaj cardiac, si uite-l din nou "pe picioare" . Nu pot da motivul exact pentru care n-am mai scris, dar cred ca pe primul loc este indiferenta afisata de cei din jur. Observand ca nu prea e nimeni interesat de ce scriu eu, am zis ca- mi bag picioarele , ca sa zic asa. Pur si simplu am avut o perioada in care nu mi-a pasat. Nu am vrut sa aud de tot ce insemna  SimplyDeea's Thoughts pentru mine, alta data. Dar, in seara asta m-a apucat asa un dor sa scriu. Pur si simplu mi s-a facut dor de lumea mea, de gandurile mele virtuale. Am stat, m-am gandit pe toate partile si am ajuns la o concluzie: de acum inainte, voi scrie pe blog, in primul rand pentru mine , si apoi pentru restu . Nu stiu ce voi scrie, sau despre ce. Important e ca voi tine blogul asta in viata, atata timp cant imi permite experienta mea de zi cu zi , care este sursa a ceea ce s

Suntem ciudati...

Sunt momente in viata in care ma gandesc, ca poate nimic nu are rost. Noi oamenii suntem ciudati. Suntem rai si indiferenti, sau cel putin asa vrem sa dam impresia ca suntem. Dar vin acele momente peste noi, cand totul nu mai merge. Momentele in care suntem cu un picior exact pe marginea prapastiei. Atunci cand simtim ca incepem sa fim inghititi de abis... Atunci ne dam seama cat e de important sa fim asa cum trebuie sa fim. Atunci ne dam seama ca gresim, si realizam prostia sau inconstienta noastra. Atunci ! De ce trebuie sa ne lovim cu capul de tocul usii, pentru a ne da seama ca e tare? De ce trebuie sa plangem noaptea !? Pentru ca abia dimineata sa ne dam seama de greseala facuta in ziua precedenta? De asta !? E ciudat. Cu totii suntem ciudati, intr-un fel sau altul, dar nu vrem sa acceptam asta... Sfatul meu pentru voi este sa va dati seama cand gresiti. Uitati-va bine la ce aveti langa voi, si constientizati faptul ca v-ar fi mai greu fara acel "ceva"... Ganditi-va b

Leapsa

Eh, uite ca a venit si ziua in care sa primesc si eu o leapsa :x. Am primit-o de la  Ancuta Olimpia . Si-i multumesc :). 1. Ce speli prima data la dus? Bratele 2. Care este culoarea ta preferata? Gri 3. Iti place cafeaua? Da, imi place, dar beau foarte rar. 4. Cum te simti acum? Rupta de somn... 5. Care este ultima litera din numele persoanei de care esti indragostit/a? "n" :> 6. Care e ultimul vis pe care l-ai avut? Visez foarte rar. Nu-mi amintesc prea bine, dar cred ca ultimul a fost cel in care ma urmarea un tip sa ma omoare :))) 7. Ai putea manca o luna intreaga felul tau de mancare preferat fara sa te saturi de el? Cred ca da ;)) 8. De ce ai o pofta puternica acum? De Kinder Maxi King :X:X 9. La ce te gandesti cand auzi cuvantul “varza”? La o salata de varza cu muuult otet :x 10. Ai numarat vreodata pana la 1000? Nu cred. Nu-mi amintesc :))) 11. Carieră sau iubire? Ambele. Daca esti istet te descurci :D 12. Folosesti emoticoane? Da

Stiu ca-i pare rau

Imagine
Nu ma pot minti ! Se vede in ochii lor ca dragostea e inca, acolo, adanc instalata in sufletele lor. El pleaca doar pentru doua-trei saptamani. Ea vrea sa para dura si indiferenta, dar din spatele peretilor camerei aud, si parca pot vedea pana in sfletul ei: Ii Pare Rau ! Stie ca daca El pleaca, va ramane singura. El ii spune: "- Trebuie sa plec. A ajuns taxi-ul ... vorbim la telefon." "- Sa stii ca asta e ultima data cand te mai las sa pleci asa..." . Spune aceste cuvinte, stiind ca asta a spus si data trecuta. Mereu spune asta, dar lucrurile se repeta. In ciuda indiferentei afisata de Ea, ii aud pasii indreptandu-se spre fereastra. Stiu ca se uita lung dupa El. Fiecare pas il indeparteaza pe El; iar Ea, cu fiecare pas pe care El il face, este tot mai inchisa in casa. Se uita lung si poate trista sau chiar nervoasa ( pe moment ) pe fereastra. Portiera taxi-ului se inchide, iar acesta pleaca de pe straduta pustie. A plecat ...si Ea a ramas singura. Stie asta

Cu capul pe banca...

Imagine
O pagina de caiet, un coltisor de foaie. Doar atat imi trebuie pentru a putea fi "eu". Protonii si electronii din ora de stiinte sunt prea dificili pentru mintea mea de umanista. Vocea pitigaiata a doamnei L. imi zgarie timpanul si nici macar nu-mi spune ceva pe placul meu. E deja a 5a ora de cand sunt la scoala si chiar nu-mi pasa in ce ordine se misca electronii... Afara e innorat si asemenea lui Bacovia, peisajul ploios pot spune ca poate reflecta starea mea. Azi m-am trezit tarziu, dar optimista, si vremea asta nu vrea sa ma lase sa fiu in continuare asa. Visez ... cu ochii deschisi, cu capul pe banca. Printre imaginile sacadate ale unor plaje, limonade, valuri, mai apare si cate un electron, o definitie a intensitatii sau un flux mare de fotoni. Toate astea ma obosesc... si in concluzie "Asta a fost leagea I. Hai sa o explicam si pe a II-a"... Ce lege? Ce lumina? Ce foton? Valuri... plaja...soare...bronz... ** Hai sa plecam departe...!

Multumiri

Imagine
M-am tot gandit, si as vrea sa le multumesc unor persoane ca exista, si ca au aparut in viata mea. Sunt persoane ft importante pt mine si vreau sa le arat asta. Nu am avut alta idee, asa ca m-am gandit sa le dedic un articol aici pe blog :). Vreau sa mentionez ca ordinea e aleatorie, [deci sa nu va suparati pe mine :D] si ca articolul se refera doar la prieteni. Membrii familiei sunt acolo in inima mea, si poate voi scrie alt articol dedicat lor :). Iti multumesc tie: C., iubitul meu, care ma faci mereu fericita, pt ca esti mereu alaturi de mine si pt ca ma iubesti asa cum sunt eu. Andra [Cabulea], pentru ca ma asculti mereu si-mi dai sfaturi bune mereu [ nu luam in considerare momentele in care ma ispitesti laaaa.... => stii ca vei arde in Iad >:D< ] Raluca, pentru ca esti asa micutza si nebuna, si ma asculti la fel ca si Andra mereu cand sunt suparata, si pt ca putem plange amandoua, cand baietii sunt prea rai ca sa inteleaga ca gresesc.  Diana Mayer, pentru ca

Prima data

Imagine
Astazi, 26 martie, 2011, am avut o zi destul de incarcata. O dimineata alaturi de draga mea, Raluca, o dupa-amiaza cu iubitul meu, si o seara la care nu ma asteptam. In jurul orei 5 jumatate, imi suna telefonu'. Diana, colega mea, ma cheama in oras la TEATRU ! Am acceptat ( placandu-mi lucrurile noi ) si m-am dus. Sincer, mi-e si rusine sa spun ca in cei 18 ani de viata, n-am fost in stare sa-mi gasesc timp sa merg asa, "pe cont propriu" la teatru. Nu pun la socoteala piesele gen: "Capra cu trei iezi" pe care le vedeam in scoala generala sau la spectacolele de la gradinita. Azi, pot spune ca am fost si eu la teatru. Sincer, sunt mandra de mine. A fost foarte frumos, si mi-am dat seama ca regret ca n-am fost mai repede. 18 ani am crezut ca piesele de teatru sunt plictisitoare, dar azi mi-am dat seama ca nu e de loc asa... A fost foarte frumos. Si cand spun asta nu ma refer doar la piesa in sine, ci si la actori. ( hihi ). Sunt atat de tineri si de talentati .

Si parca mi-e dor...

Mi-e dor, parca de inceputuri. Mi-e dor sa-mi fie bine. Ceva se schimba; si parca au fost prea multe ca sa dispara dintr-o data in amintire. As vrea sa te schimbi putin, si totusi nu vreau asta. As vrea sa redevi tu, si sa renunti la atitudinea asta dura. Vreau sa iti pese ca inainte. Poate si acum iti pasa la fel de mult, dar ai incetat sa-mi mai arati asta. Nu vreau sa regret, nu vreau sa devina totul o amintire. Te vreau in totalitate langa mine, atat cu trupul cat si cu sufletul. Spune-mi te rog, ca gresesc si dovedeste-mi ca ma iubesti asa cum cred eu ca o faci...

Schimbari fara inteles

Simt cum sufletul mi se apropie de persoane care pana mai ieri imi erau indiferente, si se departeaza de persoanele de care credeam ca-mi pasa. Oare doar credeam ca-mi pasa? Oare de ce se schimba lucrurile atat de repede, fara sa-mi dea o explicatie. NU sunt nemultumita, sunt chiar foarte fericita asa cum sunt, dar de ce se intampla toata asa ... Cine le dicteaza ordinea? Acum un an, acum cateva luni poate, ma uitam la acea persoana si mi se parea probabil antipatica, dar astazi ma uit tot la aceeasi persoana dar vad altceva. Vad un posibil prieten, vad un suflet cald, vad totul cu alti ochi. Dar e si partea cealalta: ma uit la persoane care o data imi erau dragi, si acum imi dau seama ca nu mai inseamna aproape nimic pentru mine. E ciudat, dar asa e. Sunt simple cunoastinte si atat. Oare e bine ? Asa simt .. Nu ma intreba de ce, deoarece nici eu nu stiu raspunsul. Poate ochii mei au invatat sa vada altfel, sau sufletul meu si-a dat seama ca se poate atasa si de acele persoane.

E o persoana atat de speciala...

Imagine
...si ma gandesc ca e si El, un om obisnuit, ca oricare dintre noi. Are doua picioare, cu care a pasit prin viata, croindu-si drumul spre mine. Are doua brate in a caror imbratisare simt ca as putea sa-mi incredintez sufletul pentru vecie. Are 5 degete lungi, a caror mangaiere ma face sa vibrez de fiecare data. Nimic neobisnuit. Are o singura gura, care-mi ofera cele mai dulci sarutari, si 2 buze care-mi soptesc cat de mult ma iubeste inima ascunsa inauntrul trupului. Are doi ochisori caprui care simt ca pot vedea pana in adancul sufletului meu. Are un singur suflet, in care stiu ca sunt doar eu. Mi-a demonstrat asta de nenumarate ori. Dar totusi, daca e atat de normal ca noi, ceilalti, ce are atat de aparte? De ce aceste parti componente ale corpului sau au atata insemnatate pentru mine? E ceva prea matur ascuns in mintea lui copilaroasa, si-n spatele viselor sale puerile stau ascunse planuri marete, poate. Dar oare in inima acestui om obisnuit, ce se afla? Inima lui care bate “tic

Desene [ Part 1. ]

Imagine
In seara asta, ca sa va arat ca sunt o persoana care "are cuvant", m-am hotarat sa va arat, asa cum am promis, desenele mele. Nu sunt multe, dar mie-mi plac pentru ca stiu ca sunt facute de manutza mea. Imi cer scuze pt claritatea pozelor ( sunt facute fara blitz, de aia sunt asa galbene ). Un fel de Ford Mustang :))   Desenul e facut asa, ca de 8 martie, simbolizand mamica si lupta impotriva cancerului la san ( tatuajul )    O tipa jumatate robot - gen Anime    Regina fluturilor   Veteranii Tom, Jerry si Spike     Ben 10 [ cu dedicatie pentru o persoana ft draga mie :* ] 

Lipsa de ocupatie

Imagine
Buna tuturor. Sunt nebuna . Daca pana acum se putea afrima asta, acum se poate spune ca am depasit orice limita. Si ieri, si azi am desenat in continuu. Nu fac altceva deca sa desenez . Oare se transforma in pasiune !? Hm... dar imi place maxim sa desenez. Am deja 4 desene facute de ieri pana azi :). Sunt doar in creion, si asa vor fi toate, pana voi reusi sa-mi cumpar niste culori destul de bune. Zilele urmatoare o sa postez desenele pentru a le vedea si voi si sa-mi spuneti ce parere aveti. Pana una alta, va doresc sa vina primavara la voi cat mai repede, si sa aveti o seara frumoasa in continuare :*

Mississippi Blues [by: Cata]

Imagine
Astazi, colegul meu Catalin [ :> ] mi-a trimis link-ul unui video postat de el pe YouTube. Mi-a placut ce-am vazut/auzit, si m-am hotarat sa-l pun pe blog sa-l vedeti si voi :). Stie ce face atunci cand are chitara in mana, si asa ne face noua pauzele mai frumoase :)). Trebuie sa recunoastem ca se pricepe ...

E dureros...

Imagine
Indiferenta sau mai bine zis ignoranta e dureroasa ! Doare extrem de tare si te loveste exact atunci cand ai cea mai mare nevoie de afectiune. Te loveste puternic, si te face sa-ti dai seama cat esti de sensibil si cat esti de mic in lumea in care ieri credeai ca esti totul. Un singur cuvant te poate face sa plangi in hohote, dar o singura lacrima lasa o persoana fara cuvinte. De ce !? Suntem diferiti pentru ca avem idei diferite, dar de obicei polii opusi  se atrag ... "Magnetul" dintre noi mai functioneaza? E dureros sa stai singur intre 4 pereti, sa nu ai cu cine vorbi. Cui sa ma plang? Cine ma poate intelege? Imi vine sa plang si sa plang pentru ca ma doare. Ma simt foarte rau si poate e si vina mea, dar ma doare. Cateva cuvinte spuse aiurea pot provoca rani adanci... Stiu ca degeaba plang, pentru ca peste cateva ore vom vorbi si asa cum faci de obicei, ma convingi ca m-am suparat degeaba. Dar oare e chiar asa? Ma supar uneori din motive prostesti, dar nu mereu ... Ca

Viata ( pentru sora mea )

Imagine
Acum cateva zile am vazut filmul "My sister's keeper". Un film foarte bun care prezinta o cutremuratoare poveste de viata. Nu vreau sa va spun decat o singura fraza despre film : un cuplu are o fetita. Cand acestia descopera ca unicul lor odor are leucemie se hotarasc sa faca un alt copil in vitro de la care sa poata preleva celule, sange, maduva osoasa sau orice avea nevoie micutza lor. Ganditi-va ca a doua fetita, Anna, "fabricata" doar pentru a o ajuta pe sora sa, Kate, creste si isi da seama ca ceva nu e in regula... Dupa ce am vazut acest film, am ramas cu muuulte semne de intrebare. Ma puneam in locul Annei, si ma gandeam cat ar fi de greu, sa fi sanatos tun, dar sa stai prin spitale pt tot felul de analize, donari si asa mai departe. E cumplit, zic eu. Ok, e sora ei, are leucemie, dar viata ei nu conteaza deloc !? E doar un magazin din care poti lua orice fara sa te gandesti la consecinte? Nu prea cred ... Viata ... nu stiu ce e viata, pana la urma.

Martisor

Imagine
Hei. Mi-am adus aminte ca azi e 1 martie. In sfarsit !! De cand astept ziua asta ... E oficial primavara. Cel putin calendaristic :D. Azi, intr-un aventuros drum pana la oficiul postal din localitate [:>] am surprins cateva lucruri care vestesc primavara: - a inceput sa se scurga zapada [transformata, acum, in apa] pe la streasina blocurilor [ca doar stam la oras, ce pielea mea :)) ] - oamenii au inceput sa iasa de prin apartamentele imbacsite de mucegai - soarele se chinuia sa incalzeasca putin oraselul asta prapadit - si ce-i cel mai important, trotuarele erau pliiine de zambile, zambilici, ghiocei si alte elemente vegetale de acest gen - si desigur, sa nu uit de martisoarele, care mai de care mai urate si mai strambe, dar care mereu sunt la OFERTA ! :)) - vesnicul "haide, domnisoara, uite ce zambile/martisoare frumoase am... cu ce te servesc" de care nu scap niciodata, in saptamana 1-8 martie :)). Eh, cu toata harababura asta, e frumos sa simt asa macar in min

Zi-mi o poveste !

Zi-mi o poveste cu noi. Zi-mi o poveste doar despre noi doi. O poveste, un basm. Vreau sa-mi spui ce e in mintea ta. Nu vreau sa-mi promiti castele, palate, rubine si diademe cu pietre pretioase. Nu vreau nici dovleci transformati in calesti si nici soricei pe post de vizitii. Pantofii de clestar n-ar avea niciun rost daca i-as pierde la miez de noapte pe trepte, asa ca... Spune-mi o poveste despre un viitor comun. Spune-mi cat de tare ne vom iubi si cat vom fii de fericiti. Povesteste-mi cum ne vom plimba, cum ne vom juca, cum vom glumi si cat va fii de bine. Spune-mi ca orice s-ar intampla vei ramane langa mine. Spune-mi ca ma vei mangaia in fiecare seara si ca voi adormi cu capul pe pieptul tau. Diminetile vor fii cu tine. Vom bea cafea, vom citi ziarul, ne vom uita pe fereastra si vom rade ... De ce !? Nu conteaza !! Vom rade pentru ca asa vom simti. Povesteste-mi cum imi vei aduce intr-o cutiuta un mic sufletel blanos... Spune-mi ca vom fii atat de fericiti incat lumea

Limitele "umanului" au fost depasite.

   Acum cateva minute am vazut pe Facebook un filmulet care m-a marcat. Un filmulet de o brutalitate greu de descris in cuvinte. O brutalitate manifestata de oameni, asupra animalelor ( ca de obicei ). Daca v-as spune ca bietii caini sunt fierti sau jupuiti de blana de vii, m-ati crede? Sigur ca nu. Mi-ati repilca ceva gen: "e prea de tot". Ei bine, sunt imagini clare care arata acest lucru... totul petrecandu-se undeva in China zilelor noastre. Nu condamn toata populatia chineza pentru asta, si nici nu spun ca sunt toti la fel ... pentru ca in fiecare colt al lumii exista oameni care ar fi dispusi sa faca asta pentru bani. Dar e cumplit sa vezi caninele jupuit de viu cum se uita in camera de filmat, parca implorand iertarea si crutarea celorlalte animale. Eu una, sunt inca socata. Dupa ce vizualizati imaginile ganditi-va bine ! Nu credeti ca ar trebui sa facem ceva? Si in Romania noastra sunt prezentate "n" acte de cruzime fata de animale si nu face nimeni nimic.S

Ganduri la 18 ani.

Tineretea goneste batranetea, Sau batranetea goneste tineretea? Suntem tineri si nepasatori, Suntem niste visatori, Pentru care facturile sunt doar niste scrisori. Iubim , fugim, radem , vorbim, Dar de cele mai multe ori nu gandim, Ca vine ziua de maine in care va trebui sa muncim, Sa ne gandim, Daca nu avem din ce sa traim . Nu stim, sau poate nu vrem, Sa apreciem Ceea ce, cu adevarat, avem. O mama , un tata , mereu vom avea, Dar oare ei, cat vor mai putea? Ajungem din copii, oameni, adulti. Prin lumea asta mare, vei umbla descult. Descult, dar cu papuci, Intrebandu-te incotro s-o apuci. Fugim derutati, speriati, Pentru ca langa noi nu mai avem nici mame, nici tati. Orasul cel nou e prea mare " Ii voi face fata, oare? " Ai venit aici la scoala Sa devi cineva, Pentru ca altfel o sa doara; Stim cu totii ca munca de jos e grea. Scoala e-acolo departe, Nu oricine ajunge la facultate... Iasi, Timisoara, Cluj, Bucuresti, Chiar conteaza unde e

Delirez

O ceasca de cafea, si mult fum de tigara, Care, nu ma lasa sa intru. Stau pe scara. Nu pot intra in sufletul tau, Sa vezi si tu lumea, asa cum o vad eu. Un un pumn de orez il arunc in aer. Delirez. Aduce noroc, dar zgomotul boabelor cazand pe gresie se transforma-n foc, Un foc care arde si mistuie tot.  Pe fata de perna Parfumul tau a ramas Stiu ca suferinta nu-i eterna Dar un colt de hartie ramas Pe etajera, m-ajuta sa uit de durere  Pentru ca are cuvinte mari scrise din perle. De fapt nu-s perle, sunt simple litere Dar ale tale erau cuvintele...

Strigat catre iubire.

Imagine
Iubire, tu vezi? Tu intelegi ce se intampla? Crezi ca lumea poate fi atat de rea incat sa te distruga? Simti valul de rautate care vrea sa te ia de langa mine? Simti cum se prelinge printre noi? Simti, iubire, picatura asta de venin? Fugi, iubire, din calea raului! Fugi, iubire, si ascunde-te! Ascunde-te in inima mea! Nimeni nu te poate scoate de acolo. Ramai cu mine si impreuna putem inventa o lume a noastra, ne putem trai tineretea. Putem iubi, putem trai, putem fi ... asa cum vrem noi sa fim.  Fugi, ascunde-te, apara-te, iubeste-ma, iubire, iubeste-ma, apara-ma, ascunde-ma!