Postări

Se afișează postări din martie, 2016

Viața după furtună

Imagine
Au fost furtuni aprige cu tunete și fulgere. Au curs râuri. De lacrimi. A bătut vântul când n-a mai fost nimic acolo. În suflet. Prima dată a fost pace. Apoi a venit furtuna. Apoi a fost liniște din nou. O liniște de-nmormântare. Se auzea doar șuierul vântului și clinchet de aminitri sparte. Le spărgeam cu ciocanul să le fac cioburi. Să dispară. Dar cioburile nu dispar. N-am reușit să le fac praf și să le suflu spre orizont. Au rămas colțuri mici care taie. În carne vie. Încep să le mătur, să le fac grămezi și să le așez în cutii sus pe dulap. Să nu mai calc în ele. Să nu le mai simt tăișul. Le las să se umple de praf și la un moment dat poate o să le arunc. Poate. Dar poate le las acolo și la un moment dat o să le scot din nou la lumină să-mi dau seama ce om am fost și să-l compar cu omul care sunt azi.

Oana: omul care va rămâne veșnic copil

Imagine
De-a lungul anilor am abordat diverse subiecte aici, pe blog. Am scris despre tot ce mi-a trecut prin cap. Fiecare gând care mi-a tropăit prin creieraș a fost dezbătut aici într-o maniera mai mult sau mai puțin serioasă. Am scris despre lucruri obișnuite, despre experiențe, sentimente, oameni, întâmplări. Am scris despre tot. Am conturi pe toate aplicațiile posibile și postez constant aproape peste tot, dar niciodată nu am abordat subiectul care urmează. Puțini sunt oamenii care o cunosc pe Oana. Oana mea. Verișoara mea mai mare care mă sună să mă întrebe ce fac, ce fac ai mei și ce am mâncat. Exact în ordinea asta vin întrebările ei și apoi încheie cu „și altceva?” Discuție scurtă, clară și concisă. Nici mai mult nici mai puțin.

Dragă femeie...

Imagine
... azi e ziua ta! Ești frumoasă. Ești minunată. Ești fiica unor părinți, mama unor copii, bunica unor nepoți. Ești bogată. Ești iubită. Nu doar azi, ci în fiecare zi. Data de 8 martie este despre tine așa cum este oricare zi din an. Fiecare zi e despre tine pentru că ești specială. Zâmbetul tău încălzește inimi. Mâinile tale alină dureri. Degetele tale șterg lacrimi. Sufletul tău iubește. În fiecare zi cineva îi mulțumește Celui de Sus pentru că exiști tu. Ești fericire. Ești energie. Ești viață. Ești primăvară.

Soarele are voie să răsară și pe strada mea

Imagine
Dup-atâta frig și ceață, iar se-arată soarele. De azi nu ne mai îngheață nasul și picioarele. A venit primăvara și am decis că-mi las să se dezgețe tot: nasul, picioarele, sufletul. Singurul lucru care-mi rămâne înghețat va fi zâmbetul. Înghețat pe mutra mea de copil cretin. Sufletul ăla mic și negru al meu are voie în sfârșit să se dezmorțească, să se întindă un pic și să se deschidă. A stat o jumătate de an sub o plapumă grea și rece care nu l-a încălzit deloc așa că soarele ăsta de primăvară îi va face bine.