„Animale, frate, animale!”

Pentru că tot e Paștele încep prina vă spune Hristos a Înviat! Cum se întâmplă de fiecare dată când e o sărbătoare din asta mare, se întâmplă lucruri care trebuie scrise pe blog. Desigur că așa s-a întâmplat și acum.

După o zi întreagă petrecută cu mama în bucătărie printre cozonaci, ouă și blaturi de tort, am zis să mergem și noi la biserică „să luăm lumină” ca tot omul credincios. Zis și făcut. Am ajuns la biserică cu vreo 10 minute înainte de ora 00:00. Lumea începea să se strângă pentru slujba care încă nu începuse. Eu și mama am intrat în biserică. Tata ne aștepta afară.
Eh, s-a făcut și ora 00:00. S-au stins becurile și cei doi preoți au ieșit cu „lumina” din altar. „Veniți de luați lumină!”, îi îndemnau ei pe enoriași. Dar nu știu ce a auzit lumea care era acolo că au început să se împingă și mai-mai că se băteau ca să poată lua lumină direct de la lumânările preoților....
Asta n-a fost chiar așa de șocant, pentru că așa se întâmplă peste tot. Partea și mai amuzantă, ca să zic așa, a fost după ce preoții au ieșit din biserică. Eu și mama eram aproape de ieșire și după ce au ieșit preoții ne-am întors să ieșim și noi, frumos, civilizat. Și cum așteptam noi să iasă lumea, simt că mă împinge cineva din spate. Mă întorc. Ea o bătrână care inițial am crezut că s-a împiedicat sau că a fost împinsă de cineva din spate. Dar nu! Din nou mă împinge cu toată puterea ei de veteran de război, probabil, și-mi zice: „Dă-te!!”. Am rămas fără cuvinte. Nu știam cum să reacționez. Să îi zic vreo două de dulce? Nu era frumos. Eram, totuși, în biserică. M-am uitat la ea, m-am dat la o parte și-am zis doar atât: „Animale, frate, animale!”.
Se calcă în picioare, pentru ce?! Îmi pare așa de rău că de fiecare dată când merg la biserică am câte ceva cu tentă negativă de povestit. Dar ăsta e adevărul. Enoriașii sunt așa de credincioși încât sunt în stare să se calce pe cap pentru a pupa o icoană, pentru a atinge straiele preotului, pentru a lua lumină sau și mai rău, pentru a ieși primii din biserică.
România, trezește-te! Sunt atâtea de făcut și te-ai rătăcit!

Comentarii

  1. Noroc ca nu se dadeau si sarmale, ca nu ai mai fi putut scrie pe blog o vreme. Te-ar fi calcat in picioare :D

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Produse drăguțe de la Marillys.ro

22 și 5 ani: clarificare de situație

Sunt fată de miner și-s a naibii de mândră de asta!