Cu oaia în lesă și cu durere-n pălărie

Trăim într-o țară liberă, sau cel puțin așa ne place nouă să credem. E democrație, tati, deci putem face orice ne taie capul. Limita-i la cer. Ne îmbrăcăm cum vrem, spunem exact ceea ce gândim, facem ce vrem. În principiu, „libertatea noastră se termină acolo unde începe libertatea celui de lângă noi”. Așa ne spunea domnul Răduți, profesorul nostru de istorie din liceu. Eh, și treaba cu libertatea asta fiecare o înțelege după propriile sale puteri. Tipa aia excentrică și-a vopsit părul în culorile curcubeului, masculii feroce poartă codițe de samurai, eu scriu pe blog, că na! am voie să zic orice-mi trece prin cap. Fiecare are piticii lui pe creier.

Fusese o adevărată nebunie pe la TV când Iulia Albu se lăuda că are o găină pe post de animal de companie. Și-și plimba fata asta găina pe la toate posturile de televiziune și pe la toate prezentările ei de modă. Unii au criticat-o, alții au admirat-o pentru curaj. Găina e un animal periculos. Adevărul e că îți trebuie curaj să ții așa ceva în casă.
Urmând exemplul găinii, un stimabil domn își plimba azi prin Piața Operei din Timișoara... oaia! Da! Omul și-a scos oaia în oraș. Cu lesă și tot ce trebuie. Nu știu dacă oile mușcă... dar probabil că a lui e pașnică așa că nu i-a pus botniță.
Am mai văzut eu domni la braț cu oi... dar erau oi de-alea cu două picioare și cu botox în bot. Asta pare o oaie simplă, naturală.
Stau și mă gândesc oare ce-o fi fost în capul ei de oaie: Ia uite, frate, cum m-a scos ăsta să-mi arate orașul. E frumos aici, dar nu prea. După ce că mi-a omorât copilul înainte de Paști acuma crede că mă îmbunează cu o plimbare pe centru? Hah! Părerea lui! Criminalul! Un copil am avut și eu... și mi l-a făcut friptură... Staaaai tâmpitule, nu mai trage de sfoara aia că mă spânzuri! 
Și totuși... oare unde se duce omul cu oaia lui? Oare se simte vinovat pentru friptura de Paște și acuma vrea să-și dreagă greșeala și să-i demonstreze mioarei că-i om bun și că are grijă de ea?
Apreciez lipsa de interes pentru gura lumii pe care o are omul ăsta. Îl doare-n pălărie de cum se uită toată lumea la el și la oaia lui. Se plimbă frumos, elegant, prin centrul Timișoarei cu oaia-n lesă.
Ok, o prietenă din copilărie ținea în casă un pui de găină, eu am avut un iepuraș, Miley Cyrus avea la un moment dat un porcușor... bă, dar să plimbi o oaie prin centru... asta e cu totul și cu totul altceva!
Știți voi că se zice că oile-s proaste. Nu știu ele multe... dar gândiți-vă ce calități speciale are blănoasa asta de domnul a considerat că merită scoasă în oraș? La propriu!
Ce-o fi zis omu: decât să ies în oraș c-o pițipoancă de-aia care-mi mănâncă banii... mai bine o scot pe Miorița asta la o plimbare. Nu cere cafele, cadouri și mașini scumpe. O mai și mulg din când în când... mai fac un caș, o brânzică. Numa' avantaje, dom'le!
Ceee proces de transhumanță?? Ceee păscut? Laaasă, draga mea, azi mergem pi șientru!

Îi mulțumesc Andreei pentru poze. Nu pot decât să-mi exprim respectul și admirația pentru indiferența omului. Și regret că n-am putut vedea treaba asta live.
Mare e grădina Ta, Doamne, și mulți indivizi dubioși sar gardul... cu tot cu oi. Ai grijă!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Sunt fată de miner și-s a naibii de mândră de asta!

Aparențele înșală. Lecții de viață de la un „repăraș de cartier”

Cam așa a fost la November Notes in Social Media