O reacție personală despre incidentul de la Colectiv

O seară de vineri. Un club. 27 de morți. Mulți răniți. Doliu național. Milioane de păreri. Prostie multă.
Ăsta ar fi așa, un fel de rezumat al rezumatului, în caz că ați picat de pe Pluto acum 2 secunde și nu știți ce s-a întâmplat noaptea trecută în clubul Colectiv din București. Oamenii s-au dus acolo să se simtă bine, să bea un pahar, să dea un pic din cap pe muzică. Cele 27 de persoane ar fi trebuit să se ducă acasă în 4 labe, nu între 4 scânduri. S-au dus acolo și probabil ultima lor grijă era faptul dacă o să găsească sau nu un taxi liber când vor pleaca de acolo. Aparent au găsit unul... spre Rai.

Dacă mă gândesc mai bine, nici nu vreau să folosesc cuvântul „Rai” în contextul ăsta. Ok, oamenii ăia acolo ascultau muzică rock și pe poster-ul evenimentului erau niște dragoni amărâți. De aici s-a iscat o întreagă nebunie:
- cică ar fi fost sataniști pentru că ascultau rock și că pe poster erau dragoni în flăcări. Nu vreau să mă bag în discuția despre genurile muzicale preferate de fiecare. Chiar nu vreau. Am prieteni care ascultă muzică populară, rock, hip-hop, dubstep ș.a.m.d., dar sub nici o formă nu cred că muzica pe care o asculți influențează în vreun fel numărul de zile pe care le ai de trăit. Cât despre povestea cu dragonii arzând... aș face următoarea referire: Daenerys cică e mama dragonilor în Game of Thrones și din câte îmi amintesc eu „i-a născut” cumva, din foc. Mai știți? Satanista! Păi e frumos așa? Să-și trimită copiii într-un club din București ca din cauza lor să moară 27 de persoane care voiau doar să se distreze un pic într-o blestemată seară de vineri? Păi e frumos așa? Fac un pic de haz de necaz, dar să ai o părere atât de stupidă și să faci o așa legătură mi se pare de-a dreptul aberant.
- legătura cu Halloween-ul e o altă teorie stupidă pe care n-o înțeleg. Eu, de când mă știu, nu prea înghit treaba asta cu sărbătoarea asta furată de la americani. N-am înțeles toate asistentele sexy, toate pisicuțele și drăcușoarele care se agită prin baruri în noaptea de 31 octombrie. Ok, la americani are un sens. Oamenii ăia sărbătoresc o tradiție acolo. Dar care-i scopul la noi? Mă rog, ideea e că nu văd legătura dintre nenorocirea din Colectiv și Halloween. Invocări de spirite malefice, zic unii. Că așa cică stă treaba cu Halloween-ul ăsta. De-ar merge treaba asta cu invocatul chestiilor prin muzică, m-aș apuca de cântat manele. Să am și eu bani, mașini și să-mi moară dușmanii. Dar chiar... treaba asta nu se aplică în cluburile de manele? Că ăia se tot roagă să le moară dușmanii, dar nu văd pe nimeni ieșind în flăcări (la propriu) din nici o bodegă #cuVALOARE. Păcat.
Ziceam la început că vreau să evit folosirea cuvântului RAI. Îl evit pentru că cei 27 de oameni s-au dus acolo pentru că n-a avut cine să aibă grijă de ei. Aparent Dumnezeu a fost cel care a avut grijă de sufletele lor, pentru că de trupuri n-a avut cine să se ocupe. Cică nu-s locuri în spitale, nu-s medici, nu-s ambulanțe ș.a.m.d. 180 de pacienți au dat peste cap sistemul medical. Panică și cod roșu. Alertă de urgență! OSUTĂOPTZECI de oameni. N-a zis nimeni 180 de mii! Dar totuși nu sunt locuri în spitale... pentru că nu-s destule spitale, de-aia!
Noi dăm bani bisericilor, că doar nu-s destule! Trebuie să aibă tanti Margareta unde să se roage. Că doar nu se poate ruga la ea acasă. Nu! Îi trebuie Catedrala Mântuirii Neamului. Și se bagă în catedrala asta bani cu nemiluita. Nici nu vreau să mă gândesc cââââte zerouri are suma investită până acum în ea. Și ne mai mirăm că Preafericitul transmite un mesaj sec către familiile victimelor... Păi el e preafericit că are buzunarele pline de bani, își plimbă preafericitul fund în Mercedesuri utimul răgnet și dă ordine să se învelească turle de biserici în aur. Că doar ce altceva s-ar putea face cu banii ăia? Și uite așa mor oameni pe capete. Uite așa familiile au unde să aprindă lumânări pentru sufletele celor dragi, în loc să aibă unde să le trateze trupurile bolnave. Asta nu-mi dovedește decât faptul că suntem un popor foarte „optimist”. Mergem pe ideea: laaaasă spitaaaalele, că doar nu ne îmbolnăvim noi așa grav. Trece cu Paracetamol. Și dac-o fi mai grav, ne cântă popa.Bine că ne face BOR-ul Catedrală Amin! 
E trist...
Postarea asta nu vreau să fie altceva decât una dintre sutele de mii de păreri. O părere de om mare în devenire. O părere de om care alege să creadă. Să creadă prima dată în el și-n nimic altceva. Dumnezeul pe care-l aduce în prim-plan Preafericitul nu ar fi lăsat să ardă de vii 27 de tineri. Și nici „dracii” invocați la concert nu i-ar fi lăsat să moară. Ăia ar fi fost fericiți să se zbenguie pe acolo și să se amețească de la aburii de alcool și de la fumul de țigări sau de orice altceva s-ar fi consumat acolo.
N-o mai ardeți aiurea. Nu mai aruncați cu vorbe aiurea. Nu e bine ce se întâmplă, dar aparent preferăm să ne rugăm pentru cei pierduți în loc să facem ceva să prevenim astfel de situații. Și cel mai grav e că nu e prima situație de acest gen în care autoritățile sunt depășite de situație... și probabil că nici ultima,
Eu, care de obicei am cuvintele la mine, am scris greu rândurile astea, Mi-a fost greu să le organizez într-un fel coerent, astfel încât să se înțeleagă ceva,
Vorba lui Guess Who:
Omul învață din greșeli. Dar oare când greșește învață?
Păcat  că trebuie să închei așa:
Condoleanțe celor care au pierdut pe cineva apropiat în incendiu, sănătate celor răniți și putere celor care stau cu sufletele la gură așteptându-i acasă.
sursă foto

Comentarii

  1. Aproximativ 20.000 de biserici si mai putin de 500 de spitale si alea vai mama lor. Atat! Cu atatea biserici macar sa ne rugam sa nu dea peste noi un dezastru putintel mai mare ca daca la 150 de raniti erau depasiti de situatie ce sa mai vorbim cand vor fi mii. Ruşine, ca 27 de tineri nu mai sunt. Rusine, ca cei alesi de noi sa ne reprezinte hranesc o burta mereu flamanda si avida dupa bani numita BOR. Ruşine noua ca popor ca acceptam asa ceva de 25 de ani. Sper ca pe langa catedrala aia faraonica vor construi si un cimitir in care sa ne ingropam pe langa mortii nevinovati si sperantele ca in tara asta se va mai putea face ceva.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Problema noastră este că ne-am obișnuit cu tragediile. Și preferăm să ne plângem morții decât să prevenim situațiile de genul ăsta. Nu e nici prima nici ultima tragedie.. și asta e trist... Mă întreb oare câți oameni mai trebuie să moară ca să ne trezim și noi?

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Produse drăguțe de la Marillys.ro

22 și 5 ani: clarificare de situație

Sunt fată de miner și-s a naibii de mândră de asta!